Diaspora ortodoxă română: accente istorice, misionare și aspecte pastorale actuale

Normal
0

21

false
false
false

RO
X-NONE
X-NONE

/* Style Definitions */
table.MsoNormalTable
{mso-style-name:"Table Normal";
mso-tstyle-rowband-size:0;
mso-tstyle-colband-size:0;
mso-style-noshow:yes;
mso-style-priority:99;
mso-style-parent:"";
mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt;
mso-para-margin-top:0cm;
mso-para-margin-right:0cm;
mso-para-margin-bottom:8.0pt;
mso-para-margin-left:0cm;
line-height:107%;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:11.0pt;
font-family:"Calibri","sans-serif";
mso-ascii-font-family:Calibri;
mso-ascii-theme-font:minor-latin;
mso-hansi-font-family:Calibri;
mso-hansi-theme-font:minor-latin;
mso-bidi-font-family:"Times New Roman";
mso-bidi-theme-font:minor-bidi;
mso-fareast-language:EN-US;}

Misiunea Bisericii în diaspora română de peste hotare a început cu secole în urmă la un nivel micro și s-a intensificat în actualitate, devenind o temă de interes general în rândul teologilor și al clericilor. Dacă ținem cont de extinderea lucrării misionare a Bisericilor Locale în diaspora o să observăm o intensificare a acesteia în ultimii 25-30 de ani, generată în primul rând de migrația credincioșilor din țara natală înspre țările occidentale. Migrația românilor, timidă în secolele XVIII și XIX, mai intensă în secolul XX și foarte sporită la început de secol XXI, a determinat Biserica Ortodoxă Română să meargă după fiii ei acolo unde aceștia trăiesc și își desfășoară activitatea, înființându-se într-un timp scurt foarte multe parohii. Aceste parohii, ca celule misionare ale Bisericii, au contribuit în timp la formarea unor structuri administrativ-bisericești mai mari, cum ar fi episcopia sau mitropolia. Această grijă maternă spirituală manifestată pentru mădularele Trupului lui Hristos face ca diaspora să devină un tărâm misionar de o reală importanță pentru întreaga Biserică Ortodoxă.

Normal
0

21

false
false
false

RO
X-NONE
X-NONE

/* Style Definitions */
table.MsoNormalTable
{mso-style-name:"Table Normal";
mso-tstyle-rowband-size:0;
mso-tstyle-colband-size:0;
mso-style-noshow:yes;
mso-style-priority:99;
mso-style-parent:"";
mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt;
mso-para-margin-top:0cm;
mso-para-margin-right:0cm;
mso-para-margin-bottom:8.0pt;
mso-para-margin-left:0cm;
line-height:107%;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:11.0pt;
font-family:"Calibri","sans-serif";
mso-ascii-font-family:Calibri;
mso-ascii-theme-font:minor-latin;
mso-hansi-font-family:Calibri;
mso-hansi-theme-font:minor-latin;
mso-bidi-font-family:"Times New Roman";
mso-bidi-theme-font:minor-bidi;
mso-fareast-language:EN-US;}

Misiunea Bisericii în diaspora română de peste hotare a început cu secole în urmă la un nivel micro și s-a intensificat în actualitate, devenind o temă de interes general în rândul teologilor și al clericilor. Dacă ținem cont de extinderea lucrării misionare a Bisericilor Locale în diaspora o să observăm o intensificare a acesteia în ultimii 25-30 de ani, generată în primul rând de migrația credincioșilor din țara natală înspre țările occidentale. Migrația românilor, timidă în secolele XVIII și XIX, mai intensă în secolul XX și foarte sporită la început de secol XXI, a determinat Biserica Ortodoxă Română să meargă după fiii ei acolo unde aceștia trăiesc și își desfășoară activitatea, înființându-se într-un timp scurt foarte multe parohii. Aceste parohii, ca celule misionare ale Bisericii, au contribuit în timp la formarea unor structuri administrativ-bisericești mai mari, cum ar fi episcopia sau mitropolia. Această grijă maternă spirituală manifestată pentru mădularele Trupului lui Hristos face ca diaspora să devină un tărâm misionar de o reală importanță pentru întreaga Biserică Ortodoxă.
-->

Normal
0

21

false
false
false

RO
X-NONE
X-NONE

/* Style Definitions */
table.MsoNormalTable
{mso-style-name:"Table Normal";
mso-tstyle-rowband-size:0;
mso-tstyle-colband-size:0;
mso-style-noshow:yes;
mso-style-priority:99;
mso-style-parent:"";
mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt;
mso-para-margin-top:0cm;
mso-para-margin-right:0cm;
mso-para-margin-bottom:8.0pt;
mso-para-margin-left:0cm;
line-height:107%;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:11.0pt;
font-family:"Calibri","sans-serif";
mso-ascii-font-family:Calibri;
mso-ascii-theme-font:minor-latin;
mso-hansi-font-family:Calibri;
mso-hansi-theme-font:minor-latin;
mso-bidi-font-family:"Times New Roman";
mso-bidi-theme-font:minor-bidi;
mso-fareast-language:EN-US;}

Misiunea Bisericii în diaspora română de peste hotare a început cu secole în urmă la un nivel micro și s-a intensificat în actualitate, devenind o temă de interes general în rândul teologilor și al clericilor. Dacă ținem cont de extinderea lucrării misionare a Bisericilor Locale în diaspora o să observăm o intensificare a acesteia în ultimii 25-30 de ani, generată în primul rând de migrația credincioșilor din țara natală înspre țările occidentale. Migrația românilor, timidă în secolele XVIII și XIX, mai intensă în secolul XX și foarte sporită la început de secol XXI, a determinat Biserica Ortodoxă Română să meargă după fiii ei acolo unde aceștia trăiesc și își desfășoară activitatea, înființându-se într-un timp scurt foarte multe parohii. Aceste parohii, ca celule misionare ale Bisericii, au contribuit în timp la formarea unor structuri administrativ-bisericești mai mari, cum ar fi episcopia sau mitropolia. Această grijă maternă spirituală manifestată pentru mădularele Trupului lui Hristos face ca diaspora să devină un tărâm misionar de o reală importanță pentru întreaga Biserică Ortodoxă.
-->